Dincolo de toate chestiunile superficiale despre care fac vorbire blogurile de călătorie sau tot felul de persoane consumatoare de turism clasic și comercial, îmi doresc să vă împărtășesc zece lucruri pe care ar trebui să le știi (și de care să ții cont) în cazul în care te gândești să călătorești în Sicilia, ordinea fiind aleatorie:

(1) PLAJA

Dacă ești pasionat de plaje largi, pline de nisip fin, cu cazări la doi pași și condiții child-friendly (așa cum văd părinții de astăzi condițiile child-friendly), mai bine mergi în Sardinia, Grecia, Turcia. Este clar că Sicilia nu este de tine și nici tu de ei. Rar vei găsi ceva din cele mai sus enunțate, turismul specific zonei nefiind destinat comozilor, leneșilor sau celor care nu sunt obișnuiți să călătorească cu deranj.

Eu am experimentat zona de nord și est, însă am înțeles că sudul este foarte ofertant pe plaje. În schimb, în nord, și est, cu excepția Mondello, San Vito Lo Capo (care de fapt este vest) și Giardini di Naxos care sunt mai populare sau comerciale, restul sunt exact cum vă povesteam. Sicilia este despre orice altceva, dar acel altceva este exact esența modului de viață pe care-l vei simți din plin.

***

(2) SERVICII

Serviciile sunt normale, nu te periază nimeni pe modelul Greciei sau a țărilor din Asia, acolo modus vivendi fiind unul bazat, în esență, pe reciprocitate. În aceeași ordine de idei, condițiile de cazare, începând cu arhitectura și până la designul camerelor, dotările și grija pentru turiști este net inferioară țărilor/ regiunilor cu o tradiție în pupatul în fund. Depinde fiecare ce caută, dacă vrei să te apropii de modul lor de viață și să te depărtezi de vacanța perfectă (așa cum o percep marea majoritate a turiștilor), este exact unde trebuie.

***

(3) TRANSPORT PUBLIC

Într-un contrast absolut cu frumusețile locale, arhitectura clădirilor, a satelor/ orașelor, nimic nu funcționează la timp (inclusiv comparând cu reperele pe care le avem noi în România). Nu te poți baza pe tren, pe un orar a mijloacelor de transport, practic pe nimic, dar nici nu-i interesează. Cea mai sigura variantă este aceea de a închiria o mașină (merită din punct de vedere financiar dacă ai o ședere între 3 și 10 zile) sau să vii cu mașina proprie (eu așa am procedat și nu am murit). Ceea ce funcționează la timp sunt avioanele, sub rezerva faptului că dacă ai zbor din sau înspre Catania, poți rămâne pe drumuri (sau redirijat) din pricina vulcanului Etna, însă alternative există: Palermo (principalul), Trapani, Comiso și altele. De asemenea, avem niște autostrăzi înguste, pe standarde vechi în mare parte, însă foarte pitorești (A18, A19, A20, A29 și CT(Catania)-SR(Siracusa). Ele leagă principalele puncte ale insulei și nu pot spune că sunt aglomerate, însă sunt veșnic în lucru/ reabilitare, de la an la an, într-un ritm specific inclusiv culturii noastre (aici mă refer în principal la A19 și A20).

***

(4) PARCĂRI

Cu excepția șoselelor și a centrelor urbane (Palermo, Catania), totul este îngust, motiv pentru care vei avea dificultăți în a găsi locuri de parcare sau, pur și simplu, în a încăpea pe străzi. Eu am fost cu un model limuzină și a fost hardcore. Nu există un sistem unitar de parcări, în sensul în care modalitatea de plată a parcărilor (dacă și unde se plătesc) diferă foarte mult de la oraș la oraș. Spre exemplu, dacă mergi în Palermo sau Catania, îți faci de cap (sat fără câini), în localitățile mici la fel, se parchează ca la noi, unde te taie capul. Desigur, sunt zone în care se percep taxe de parcare, taxe ce se pot achita cu aplicația PalerMobilita, însă mai greu cu coerciția, n-am vazut să se întâmple ceva. În schimb, dacă mergi în zonele (mai) turistice (Plaja Mondello de lângă Palermo, San Vito Lo Capo aproape de Trapani sau vestita și inutila Taormina) esti obligat să plătești. Personal nu am văzut plata prin SMS sau aplicație, totul este old sachool, iar la Mondello cumperi tichete (abțipilduri) de parcare (cu care îți umpli bordul) de la chioșcurile de tabac/ magazine. Foarte enervant și birocratic. În rest, se hăhăie mult, se țipă și înjură în trafic dar nimeni nu se bate. Dar una peste alta, destul de relaxata treaba, e la mica invoială, ca la noi.

***

(5) MÂNCARE ȘI BĂUTURĂ

Mâncarea și băutura sunt sfânte. Dacă nu ai față de turist american  și, în mod evident, atragi toate țepele de pe lume, ai toate șansele să beneficiezi de un grad de satisfacție de 100%.

Ideea este una simplă: micile plăceri ale vieții sunt respectate și nenegociabile, motiv pentru care ar trebui să ai parte doar de experiențe plăcute în restaurante și piețele de street food.

Prețurile sunt decente, asta dacă nu ai așteptări de împinge-tava. Masa este un ritual, motiv pentru care oameni se vor comporta ca atare. La fel și în privința vinului și a cafelei.

Vinul este precum apa, nu găsești vin  cu adevărat prost, dar nici vârfuri, însă, în general, sunt peste medie și le găsești în vinoteci/ marketuri. Cafeaua este corectă, ieftină, și îmbracă mai mult forma unui ritual. Cafea de specialitate nu vei găsi, asta dacă ești un hipster adevărat, dar pentru 1-2 euro ai parte de un blend undeva la 80% arabica – 20% robusta sau 100% arabica dacă ești la țară. În 25-30 zile n-am mâncat dezamăgitor nici măcar o dată, iar de băut am testat, probabil, undeva la 20 de crame/ sortimente, toate locale (Sicilia). Tipologia bucătăriei Siciliene este una foarte interesantă, fiind un mix între bucătăria italiana/ cucina povera, cea orientală și spaniolă. Un mare, mare plus.

Dacă v-ați încumetat la o vacanță mai lungă, vă recomand să vă orientați și înspre măcelării, carmangerii, marketuri locale, producători locali. Merită fiecare experiență iar prețurile sunt foarte bune, mai ales că ai toate șansele să nu găsești nimic deschis între 14 și 17/18. În orice caz, dacă nu ești genul care să ai ghinion la fiecare pas, nu ai cum să nu mănânci bine.

Ca idee, colazione (mic dejun) este reprezentat doar din chestii dulci (tară, croissant/ cornetto, dulceață/ gemuri și altele asemenea). Dacă speri la omlete, ouă-ochiuri, brânzeturi sau mezeluri, mai bine ceri încă de la început antipasto, iar cu ouăle mai aștepți.

***

(6) PALERMO – CATANIA – TRABIA – MESSINA – TAORMINA

Câteva cuvinte despre fiecare, cu mențiunea că toate merită văzute, și altele câteva.

PALERMO

Capitala, oraș frumos și murdar, dar te obișnuiești. Dacă vrei să petreci prin cluburi, o sa ai surpriza să găsești o ofertă foarte foarte limitată (nu este în cultura oamenilor). În schimb, serile se lungesc pe străzile din centru, inclusiv cu dans și mult alcool. Acesta este modul lor de a se distra. Cultură?

O grămadă, dar informațiile astea le găsești și pe site-urile cuminți. În general, este un oraș prietenos, cu o faleză/ port drăguțe, un aer interesant și mâncare bună.

Nu trebuie să ratezi Casa Florio (și să citești Stefania Auci – Leii Siciliei, in prealabil), Catedrala di Palermo , Teatro Massimo, Palazzo dei Normanni, Fontana Pretoria, Piața Vucciria, Piața Ballaro, ambele cu mâncare bună și băutură direct în stradă. Verificați dacă sunt procesiuni religioase în perioada în care vizitați Palermo, de regulă e totul blocat și traficul este dat peste cap.

***

CATANIA

Nu este foarte ofertant, dar merită vizitat o zi-două. Piața de pește este spectaculoasă însă obiectivele turistice sunt limitate ca număr și varietate. În schimb, arhitectură interesantă, oameni faini, mancare bună. Faleza nu este una comercială, prim urmare n-o căuta că nu prea o găsești.

***

TRABIA

Un orășel mic, undeva între Palermo și Cefalu, dispus pe o stradă, cu clădiri înghesuite dar frumoase. Viață simplă de oameni simpli. De ce vă scriu despre Trabia? Pentru ca am stat aproximativ o lună pe lângă orășel și am tot încercat din „obiceiurile” locale. Desigur, n-are o plajă proprie, dar te descurci pe lângă localitate (spre exemplu, înspre Sant’Onofrio/ San Nicola l’Arena). Dacă ajungi în zona și îți place să gătești și să bei, ai surse (și resurse)  foarte bune de aprovizionare:

Carmangeria/ Măcelaria L’Eccellenzaa del Carne di Domenico Pistorio,

Casa della Carne,

Enoteca dell’Arco.

***

MESINA

În Messina îți pierzi timpul, nu e nimic de făcut și prea puține de văzut, comparativ cu Palermo/ Taormina și celelalte.

***

CEFALU

Un orășel superb, destul de turistic dar aglomerat in iunlie/ august. Merită văzut și gustat în mai/iunie sau începând cu septembrie. Restaurantele sunt bune și foarte bune, cazările decente dar scumpe pentru Sicilia, plaja îngustă dar foarte faina.

Țin minte că am fost plăcut impresionat de oferta culinară, și în aceeași ordine de idei, mi-a rămas în memorie un restaurant care merită încercat: Locanda di Marinaio (listat în ghidul Michelin).

TAORMINA

Superb dar foarte turistic. Prețurile sunt decente pentru un turist însă simțitor peste media insulei. Este important de știut că o zi este suficientă pentru Taormina dacă scopul este unul clasic din punct de vedere turistic.

Pentru cupluri, experiențe culinare, relaxare, merită mai multe zile. Nu încerca să parchezi altundeva decât în parkingul supraetajat. Pentru plajă merită văzută Isola Bella însă este extraordinar de aglomerată în sezon. poate că Giardini Naxos este o variantă mai bună strict pentru plajă.

(7) SATELE SICILIENE

Satele sunt multe, mici, răsfirate, boeme. In fiecare sat vei găsi un loc unde să bei o cafea decentă, să iei un vin bun, să dai copiilor o înghețată locală.

Drumurile sunt proaste și foarte proaste, asemănătoare cu drumurile noastre de la țară din urmă cu 5-10 ani, nu te poți baza pe waze dar primești instrucțiuni dacă le ceri. În orice caz, maps-ul de la Google e mai util decât waze-ul. Dacă parcurgi distanțe lungi, urmează drumurile principale și autostrăzile, altfel n-o să-ți vină să crezi pe ce ulițe nimerești. Sicilia este săracă iar asta se vede în sate. În zona Vulcanului Etna găsești zone axate pe agroturism (agriturismo) cu prețuri bune și deloc aglomerate.

Recomand Passopisciaro, undeva lângă Randazzo, pentru cazări de o noapte-două în vie. În general, agroturismul merită dacă ești genul de turist care caută experiențe.

(8) RELATIONAREA CU LOCALNICII

Partea de relaționare trebuie bine înțeleasă. Dacă ești vorbitor de limbă italiană, ai toate șansele să te simți ca acasă (totul e ca la noi, mai puțin limba, arhitectura, marea și religia). Dacă ești vorbitor de engleză, te descurci, însă am sesizat o diferență în abordare dinspre localnici și în funcție de limba vorbită. Ca orice zonă mai puțin înstărită, oanenii încearcă să vândă orice, iar dacă găsesc fraieri, nu ezită să profite. Dacă te poziționezi corect, găsești și primești o relație corectă, din toate punctele de vedere. Un lucru este sigur, în ceea ce privește ritualul mesei, vinul și cafeaua, șansele de a avea parte de experiențe negative sunt minime, însă depinde și de loc. Încearcă să legi relații corecte dacă intenționezi să revii, contează. Localnicii sunt foarte, foarte prietenoși cu copii și, în general, cu familiile cu copii. Am crezut că este o întâmplare dar s-a dovedit o chestiune generală. În general, oamenii încearcă să te facă să te simți bine iar dacă ai o atitudine nepotrivită se simt ofensați.

Ciao a tutti!